Avenor face parte din rețeaua OECD Schools+, în cadrul căreia conduce grupul de lucru Cognitive Engagement, explorând strategii prin care elevii pot deveni mai implicați și mai conștienți de propriul proces de învățare. În acest context, dr. Mihaela Stancu – Curriculum Leader Limba și Literatura Română, derulează o cercetare la nivelul școlii, în colaborare cu dr. Elizabeth Hidson de la Universitatea din Sunderland, având ca obiectiv dezvoltarea metacogniției la elevi – abilitatea de a reflecta, analiza și optimiza modul în care învață.

Acest proiect contribuie direct la atingerea obiectivului strategic al Avenor de a co-crea, până în 2031, un curriculum complex, flexibil și conectat la realitățile unei lumi în continuă schimbare.

Educația transformațională presupune mai mult decât acumularea de informații—ea implică un proces de învățare profund, prin care elevii își dezvoltă autonomia, motivația intrinsecă și capacitatea de a aborda probleme complexe din viața reală. Prin aplicarea strategiilor metacognitive în predare, acest proiect sprijină elevii în dezvoltarea unor competențe transferabile, care le vor permite să navigheze cu succes provocările unui mediu global aflat într-o continuă schimbare.

Vă invităm să descoperiți în acest articol concluziile primei etape ale cercetării și impactul noilor abordări asupra dezvoltării autonomiei, gândirii critice și implicării active în procesul de învățare.

 

Autor: Dr. Mihaela Stancu, Curriculum Leader Limba și Literatura Română, Avenor College

Ce-ar fi dacă cea mai importantă lecție din școală nu ar fi o materie, ci o abilitate – capacitatea de a gândi conștient despre propriul mod de învățare?

Ca parte a rețelei OECD Schools+, care reunește 40 de școli din întreaga lume, Avenor explorează modalități prin care poate crește implicarea cognitivă a elevilor. Cea mai recentă cercetare a noastră se concentrează pe metacogniție, adică dezvoltarea conștientizării și strategiilor care îi ajută pe elevi să devină independenți în învățare.

Suntem încântați să împărtășim rezultatele primei etape ale acestui proiect inovator, desfășurat la clasa a 6-a. Pentru a oferi o educație de cea mai bună calitate, profesorii noștri de Engleză, Română și Matematică colaborează pentru a-i ajuta pe elevi să devină mai reflexivi și mai autonomi în învățare.

La baza acestui proiect stă o întrebare esențială: Cum îi ajutăm pe elevi să devină mai conștienți de propriul proces de învățare?

Cercetările arată că elevii care își dezvoltă abilități metacognitive – adică știu să își planifice, să își monitorizeze și să își evalueze învățarea – devin mai încrezători, mai autonomi și mai bine pregătiți pentru viitor. Această capacitate de a gândi despre modul în care învață este esențială pentru succesul pe termen lung.

În ultimul semestru, profesorii noștri au testat diferite metode prin care să îi ajute pe elevi să își analizeze propriul mod de a învăța:

  • La Engleză, elevii învață să își planifice și să își structureze scrierea mai eficient.
  • La Română, sunt încurajați să formuleze întrebări mai profunde, pentru a înțelege mai bine textele.
  • La Matematică, învață să își evalueze propriile răspunsuri și să identifice unde au nevoie de mai mult exercițiu.

Acest proiect are la bază o cercetare academică riguroasă. Lucrăm îndeaproape cu Dr. Elizabeth Hidson, cercetător la Universitatea din Sunderland (Marea Britanie), pentru a ne asigura că metodele aplicate respectă standardele internaționale. Studiul nostru se bazează pe participarea Avenor la proiectul OECD Schools+, unde coordonăm domeniul Cognitive Engagment – unul dintre cele șase domenii-cheie ale taxonomiei pedagogice dezvoltate pe baza experiențelor școlilor din rețea.

Aceasta înseamnă că nu doar că știm că aceste metode funcționează pentru elevii noștri, dar putem și împărtăși bune practici cu alte școli din România și din întreaga lume.

Un aspect fascinant al cercetării noastre este impactul metacogniției în contexte lingvistice diferite. Studiile arată că strategiile metacognitive sunt transferabile între limbi, ceea ce înseamnă că elevii pot aplica aceleași tehnici de învățare profundă fie că studiază la română, la engleză sau chiar la matematică.

Această descoperire este extrem de valoroasă pentru elevii noștri, care învață într-un mediu bilingv și sunt încurajați să devină adaptabili și autonomi.

Concluzii cheie din prima etapă a cercetării

Obiceiurile de învățare ale elevilor și conștientizarea metacogniției

  • Chestionarul despre obiceiurile de învățare a arătat că, deși majoritatea elevilor înțeleg importanța învățării eficiente (50-84,2%), mulți dintre ei sunt mai motivați de note (motivație extrinsecă) decât de curiozitate (motivație intrinsecă).
  • De asemenea, un număr semnificativ de elevi nu folosesc în mod activ instrumente metacognitive precum hărțile mentale sau tehnicile mnemonice, deoarece nu le consideră utile. Totuși, peste jumătate dintre ei (50%+) își analizează propriul proces de învățare și încearcă să înțeleagă materia, nu doar să o memoreze.

Cum a fost aplicată metacogniția la diferite materii

  • Engleză: Elevii au învățat să-și planifice și să-și organizeze mai bine scrierea, folosind metode precum PEEL și diagramele Frayer. Profesorii au observat că unii elevi au început să folosească aceste tehnici singuri, în timp ce alții au avut nevoie de mai multă practică și exemple clare pentru a le adopta.
  • Română: S-a pus accent pe întrebări bine structurate, care îi ajută pe elevi să înțeleagă și să analizeze mai profund textele. Metode precum Întrebările tip pâlnie sau See-Think-Me-We i-au ajutat să evite întrebările superficiale și să dezvolte un mod de gândire mai analitic.
  • Matematică: Elevii au fost încurajați să-și analizeze greșelile și să-și evalueze progresul, prin întrebări ghidate care îi ajută să reflecteze asupra modului în care rezolvă problemele.

Impactul asupra elevilor

  • Mulți elevi nu se gândiseră până acum la modul în care învață. O elevă, impresionată de acest proces, și-a dorit o tablă albă acasă pentru a-și organiza mai bine studiul.
  • Elevii înțeleg mai bine cum învață, atunci când strategiile sunt clar explicate și aplicate.
  • Exersarea constantă este esențială pentru ca aceste metode să devină un obicei.
  • Elevii pot aplica strategiile metacognitive și la alte materii, dacă înțeleg cum și de ce funcționează acestea.
  • Profesorii au observat că elevii care au învățat metode metacognitive la o materie, le folosesc spontan și la altele. De exemplu, unii au folosit structura PEEL pentru eseuri, chiar și în teme care nu le cereau explicit acest lucru.

Observațiile la clasă și beneficiile unui mediu bilingv

  • Observațiile făcute de cercetători și echipa de conducere au arătat că elevii folosesc strategii metacognitive indiferent de materie – fie că este vorba de Engleză, Română sau Matematică.
  • Metodele de învățare structurate sunt ușor de recunoscut chiar și de către observatori care nu vorbesc fluent limba respectivă (cum este Dr. Hidson). Acest lucru confirmă că strategiile metacognitive pot fi aplicate în orice limbă sau disciplină, ceea ce le face extrem de valoroase.

Aceasta este doar prima etapă a cercetării noastre. Urmează acum o a doua fază, în care vom rafina metodele testate pentru a avea un impact măsurabil. Ne vom concentra pe:

  • Implementarea mai sistematică a strategiilor metacognitive
  • Crearea unor instrumente precise de evaluare

Scopul nostru este să dezvoltăm un model de excelență, pe care să îl putem împărtăși și altor școli.

Credem că o educație bazată pe cercetare și dovezi face diferența. Ne angajăm nu doar să oferim o predare de calitate, ci și să căutăm în permanență modalități de îmbunătățire.

Suntem mândri de acest proiect și, mai ales, de modul în care elevii noștri au îmbrățișat aceste noi abordări. Vom continua să împărtășim rezultatele obținute și care este progresul cercetării noastre.