După un proces de selecție foarte dur, Tiberiu, elev Avenor College în clasa a 12-a, este admis la Facultatea de Medicină de la University of Groningen, o universitate cu tradiție și renume din Europa, cu patru premii Nobel la activ și cu o listă impresionantă de absolvenți. Pasiunea pentru științe, rezultatele academice foarte bune și un mix de abilități specifice dezvoltate în timp i-au adus lui Tibi unul dintre primele locuri pe lista de admitere.
Povestește-ne puțin despre procesul de admitere la Facultatea de Medicină în cadrul Universității din Groningen.
Spre deosebire de procesul de admitere la alte specializări, în aplicația pentru Medicină la Groningen nu a fost nevoie să trimit eseuri personale, scrisori de recomandare, CV-uri sau portofolii. Având în fiecare an mii de aplicații, singura cale de departajare între candidați este o examinare internă, organizată de ei. În fiecare an, acest examen este structurat pe o temă medicală diferită, care îți este comunicată cu câteva săptămâni înainte. Anul acesta, tema a fost îngrijirea paliativă în rândul pacienților cu insuficiență cardiacă. Pentru a te pregăti pentru acest examen, trebuie să înveți în detaliu bibliografia oferită de ei, alcătuită din articole științifice și extrase din manuale de anatomie, la care se adaugă cunoștințe avansate de chimie, biologie și fizică.
Pe lângă examenul teoretic, mai există și un test non-cognitiv, de etică profesională, în care trebuie să evaluezi pe o scară de la 1 la 5 din punct de vedere moral, mai multe situații. Pentru acest examen, din păcate, nu te poți pregăti, deoarece testează felul în care ai răspunde la o varietate de situații, cu care te vei confrunta des în timpul studiilor.
Chiar dacă în fiecare an aplică între 1000 și 1500 de candidați, numărul de locuri a rămas constant de ceva timp: 410, dintre care doar 110 sunt în limba engleză, restul fiind în olandeză. Deși competiția a fost intensă anul acesta – au aplicat peste 1350 de persoane – eu am reușit să mă clasez pe locul 3 dintre studenții internaționali și pe locul 21 dintre toți studenții care au aplicat (olandezi și internaționali).
Care crezi că au fost punctele tale forte ca să obții un loc la ei?
Pe lângă rezultatele academice, la care mai mult ca sigur că se uită toate universitățile, cred că au contat în special activitățile extrașcolare la care am luat parte: olimpiada STEM de științe și matematică, clubul CREST, care îmbină teoria cu practica în domeniul științelor, internshipurile, voluntariatul. Cu cât te implici în mai multe activități, cu atât ai mai multe oportunități să te dezvolți și să capeți noi abilități. E important totuși să pui în balanță aceste activități cu bunăstarea ta personală, astfel încât să nu fi stresat tot timpul.
Pentru examenul teoretic sunt sigur că m-au ajutat în special abilitatea mea de a memora rapid informații și pregătirea mea de dinainte în domeniul științelor. Deși bibliografia de circa o sută de pagini părea înfricoșătoare în momentul în care am primit-o, am primit ajutor cu înțelegerea și memorarea acesteia din partea profesorilor și a părinților mei. A contat, desigur, și faptul că îmi place acest domeniu și că informațiile primite au fost interesante pentru mine: felul în care trebuie să acorzi îngrijire pacienților cu insuficiență cardiacă, problemele care sunt întâmpinate în prezent în acest domeniu, medicamentele și dispozitivele folosite în tratament etc. Sunt sigur că nu aș fi putut să învăț la fel de eficient într-un alt domeniu care nu m-ar fi atras.
Pentru examenul non-cognitiv recunosc că, deși am fost clasat în primii 10%, nu m-am pregătit în niciun fel, dar este important să ai abilități care i-ar trebui oricărui doctor și care pe mine m-au ajutat aici: empatie, logică, compasiune, dorința de a lua inițiativa și de a-i apăra pe cei vulnerabili, de exemplu. Deși situațiile din examen pot părea superficiale la prima vedere, este important să fii atent și să ai grijă la răspunsurile pe care le dai.
Care este mixul optim între rezultatele academice și implicarea în proiecte extracurriculare pentru un candidat la Groningen?
Pentru a avea o aplicație de succes la medicină, nu este suficient doar să ai rezultate academice bune la matematică, biologie și – poate cel mai important – chimie. Internshipurile și activitățile extracurriculare sunt și ele o parte importantă din pregătirea unui viitor student.
Anul trecut am avut ocazia să particip la o serie de internshipuri organizate de școală în mai multe specializări medicale, unde am putut vedea pe viu ce înseamnă să fii medic. Observarea și participarea la mai multe consultații și intervenții chirurgicale mi-au oferit șansa de a aprofunda experiențele din viața profesională a unui doctor și de a confirma că acesta este parcursul pe care îmi doresc să-l urmez.
Nu am neglijat nici să particip la alte activități extracurriculare, care mi-au oferit posibilitatea de a privi medicina din mai multe puncte de vedere. Proiectul „Avenor Christmas Charity Fair”, organizat împreună cu colega mea Ana-Caterina, m-a pus în situația de a mă confrunta cu diverse cauze sociale prezente în România – organizația de caritate pe care am sprijinit-o în 2020, de exemplu, a ajutat peste 700 de persoane vârstnice vulnerabile din zonele rurale. Alte activități, precum programul „Duke of Edinburgh” și dezbaterile MUN în care am participat m-au ajutat de asemenea.
De ce ai ales Groningen în contextul în care oferă un număr limitat de locuri la Medicină în limba engleză și pe termen lung implică și studierea în olandeză?
Fondată acum peste 400 de ani, cu patru premii Nobel la activ și cu o listă de absolvenți care conține nume cunoscute, precum matematicianul Johann Bernoulli, Aletta Jacobs – una dintre primele femei doctor din lume – și numeroși membri ai familiei regale olandeze, Groningen are un renume aparte, fiind una dintre universitățile de top din Europa.
Cursul de medicină de la Groningen este unic în Europa – și probabil în lume – deoarece oferă o abordare centrată pe pacient: studenții au contact cu pacienții încă din primul an și urmează o programă bazată pe rezolvarea de probleme. Aceast curriculum este probabil și unul dintre motivele pentru care Facultatea de Medicină de la Universitatea din Groningen este pe locul 51 în lume și în top 3 facultăți de medicină în limba engleză din UE.
Cu toate că, într-adevăr, doar primii 3 ani sunt în limba engleză, următorii 3 fiind în olandeză, universitatea asigură gratuit tuturor studenților cursuri de olandeză, făcând astfel procesul de învățare mai ușor pentru studenții internaționali. Limba în sine pare destul de ușor de învățat, fiind asemănătoare cu engleza și germana, așa că nu mă îngrijorez prea mult cu privire la acest aspect.
Cum crezi că te-a ajutat Avenor în acest demers de aplicare și admitere la o universitate prestigioasă din Europa? Crezi că un elev care urmează curriculumul britanic are mai multe avantaje? Dacă da, de ce, în ce sens?
Deși am venit la Avenor de-abia acum 2 ani, am simțit din prima zi că am avut susținerea necondiționată a tuturor de aici. Nu mă refer aici strict la statutul meu de elev bursier, ci și la relațiile generale cu colegii mei, cu profesorii de la clasă, dar și cu administrația școlii. Deși nu am avut un consilier particular care să mă ajute cu admiterea la facultate, consilierii din cadrul școlii m-au ajutat și m-au sfătuit în permanență cu privire la traseul meu profesional și la cerințele și specificitățile universităților la care am aplicat. Profesorii m-au sprijinit mereu în alegerea celei mai potrivite căi pentru mine și îi mulțumesc în special doamnei profesoare de chimie, Laura Băjenaru, care mi-a împărtășit detalii semnificative din experiența ei personală în acest domeniu, m-a susținut în toate demersurile mele practice și m-a determinat să continuu pe această cale a științelor.
Avantajul principal al programei britanice față de cea românească este că îți permite, încă din clasa a 9-a, să te concentrezi pe materiile care îți plac și pe care vrei să le urmezi în viitor. Acest lucru este de mare ajutor în special în clasele a 11-a și a 12-a: în timp ce pe sistemul românesc un elev care vrea să aplice la medicină trebuie să participe și la multe ore care nu îl ajută în acest sens, în sistem britanic un elev studiază doar materiile care îl vor ajuta în domeniul pe care vrea să-l urmeze.
Un alt avantaj important este că programa britanică este actualizată constant. Să luăm biologia, de exemplu, în timp ce manualele din sistemul românesc au fost scrise acum câteva decenii, pe programa britanică avem în materia de examen ultimele inovații din domeniul biotehnologiilor, precum microarrayuri, modificare genetică prin mecanismul CRISPR și terapii genetice.
Care ar trebui să fie parcursul și interesele unui elev de liceu de clasa a 9-a, care își dorește o carieră în medicină, ca să își crească șansele de admitere în clasa a 12-a la o universitate precum Groningen?
Eu cred că pentru orice viitor om de știință sunt importante mai ales abilitățile care să te ajute să înveți și să înțelegi lucruri noi – spre exemplu, gândirea critică, rezolvarea de probleme, adaptabilitatea și încrederea în sine. Ținând cont că în domeniul științei mereu se descoperă lucruri noi și mereu ai câte ceva de învățat, aceste abilități servesc drept o fundație pe care se pot așeza ulterior alte cunoștințe.
Pentru un medic, pe lângă abilitățile de mai sus, mai este nevoie și de abilități sociale bune. Un medic bun este empatic, altruist, responsabil și integru. Acestea sunt, de altfel, calitățile pe care universitățile și le doresc la viitorii lor elevi și care ar trebui să fie evidențiate în eseuri și în scrisorile de intenție.
Pentru orice procedură de selecție ai nevoie, în mod evident, și de cunoștințe avansate de matematică și din domeniul științelor: chimie, biologie și fizică. Eu am studiat chimie, matematică și biologie la A2-level (doi ani de studiu) și fizică și informatică la AS-level (un singur an).
Ce speri să găsești la Groningen? Care sunt planurile tale de viitor?
Deși pentru moment nu sunt sigur de planurile mele pentru viitorul mai îndepărtat, sunt sigur că voi avea multe opțiuni după finalizarea studiilor la Groningen. Școala de medicină din cadrul universității din Groningen îți lasă posibilitatea să te orientezi către mai multe potențiale cariere: medic specialist (preferatele mele ar fi genetica, neurologia și psihiatria), cercetător în domeniul medicinei sau consilier pentru politici în domeniul sănătății. Rămâne de văzut care dintre aceste domenii mă va atrage cel mai mult și pe care îl voi alege.