Autor: Avenor College

În fiecare an, elevii claselor 6, 7 și 8 au oportunitatea de a participa la Science Fair, un eveniment care le oferă oportunitatea de a aplica abilitățile științifice dobândite pe parcursul anului școlar, pentru a investiga ceea ce îi interesează din afara ariilor lor de studiu. Ei își proiectează și efectuează propriile investigații, apoi concluzionează și evaluează constatările, toate urmând principii științifice foarte clare. 

Târgul de știință reprezintă expoziția acestor lucrări, în timpul căreia elevii își prezintă concluziile cercetării în fața colegilor, profesorilor, dar și în fața unui juriu care are misiunea de a nominaliza cele mai bune proiecte. 

Jennifer Taylor, Head of Science, ne povestește mai multe despre modul în care elevii au lucrat la proiectelele lor și despre experiența de învățare pe care o aduce Science Fair.

Jenny, cum ai descrie acest eveniment iubit de elevi și care este obiectivul de învățare din spatele lui?

Science Fair este un eveniment foarte așteptat de toți elevii – indiferent de cât de mare este pasiunea lor pentru Science. Ceea ce îi atrage pe copii este că au posibilitatea de a–și alege singuri ipoteza de la care pleacă în realizarea experimentului lor. Așadar, alegerea temei proiectului vine din zonele lor de interes, din hobby-urile sau pasiunile pe care le au. După ce aleg întrebarea la care își propun să răspundă, ei stabilesc pașii pe care îi au de parcurs în realizarea investigației pentru a găsi răspunsul.

Dincolo de amuzamentul experimentelor, obiectivul de învățare pe care îl urmărim este de a-i ajuta pe copii să își dezvolte abilitățile de investigație științifică – de la identificarea variabilelor și folosirea lor pentru a planifica o investigație riguroasă, la diferite moduri de prezentare a datelor obținute, de la modul în care folosesc datele pentru a-și formula concluziile, la evaluarea propriilor proiecte.

Cum au lucrat copiii pentru pregătirea proiectelor?

Cei peste 150 de copii implicați în Science Fair au lucrat timp de aproape 4 săptămâni pentru a-și pregăti proiectele pe care le-au prezentat în fața colegilor, a profesorilor și a juriului. Ei au lucrat în cadrul orelor de Science alături de profesorii lor – Joy Săftoiu, Andrei Dăscălescu, Nadina Negru,  Manuela Nae, Ahmet Salgur, Dharmesh Chohan, Gillian Carrol and Andrei Vasiliu  – dar și în afara orelor de curs, uneori în pauze, pe holuri și chiar la masa de prânz. 

Implicarea lor, dorința de a avea proiecte bune atât din punct de vedere științific cât și vizual, reprezintă, cel puțin pentru mine, o victorie, fiind semnul clar că elevii sunt interesați de ceea ce studiază și o fac cu plăcere.

Care a fost atmosfera în ziua târgului, care sunt proiectele câștigătoare și cine a fost în juriu?

Ziua în care a avut loc Science Fair a fost cu multe emoții. Fiecare echipă și-a organizat propriul stand de prezentare, iar copiii au făcut prezentări în fața tuturor celor care le-au vizitat standurile. 

Arena s-a transformat pe durata târgului într-o adevărată expoziție științifică, și doar plimbându-te printre standuri și citind temele de cercetare, erai impresionat de varietatea temelor alese de copii. 

Care este cel mai bun mod prin care poți păstra proaspete mai multă vreme florile deja culese?, Cum afectează presiunea modul în care sare o minge?, Care este cel mai bun design pentru clădirile din zonele cu multe cutremure? Ce formă de pod este mai rezistentă? – sunt doar câteva dintre temele de cercetare ale copiilor.

Toate proiectele au fost văzute și evaluate de către membrii juriului format din: Ștefan Balint, un absolvent Avenor pasionat de Science, student la  Cork University din Irlanda, Teodora, elevă în clasa a 12-a, fostă câștigătoare la Science Fair și Robert Rincu, un doctorand și cercetător în chimie organică.

Proiectele câștigătoare sunt:

Clasa a 6-a – Ce tip de zahăr natural este cel mai bun pentru creșterea drojdiei? – proiect la care au lucrat Nadia și Vlad din 6 Alfa

Clasa a 7-a – Cum afectează impuritățile creșterea cristalelor de sulfat de cupru?  – proiect la care au lucrat Sonia și Katia din 7 Alfa

Clasa a 8-a – Cum influențează lungimea unei corzi de chitară frecvența sunetului produs?  – proiect la care au lucrat Sofia și Mara – 8 Delta

Dincolo de aceste premii au mai existat două categorii – Student choice și Best of the best.

Cele două proiecte câștigătoare la aceste categorii sunt:

Student choice – Afectează genul percepția mirosului?  – proiect la care au lucrat Tudor, Maria și Ștefan din 8 Delta

Best of the best – Schimbă temperatura vâscozitatea mierii?  – proiect la care au lucrat Mara, cristi și Izabela din 7 Delta

Îi felicit pe toți elevii pentru pasiunea și interesul de care au dat dovadă în ultimele săptămâni și pentru rezultatul pe care l-au obținut. Fiecare proiect a demonstrat rigurozitate în cercetare, dar și multă creativitate.

Abia aștept ediția de anul viitor!

În domeniul educației, învățarea continuă și căutarea de practici inovatoare și metodologii eficiente de predare și învățare reprezintă un proces continuu. Școlile nu sunt doar locuri unde se învață, ci sunt adevărate rețele care colaborează și experimentează în căutarea celor mai bune soluții pentru educația orientată către viitor. 

OECD Schools+ Network, un proiect OCDE lansat în toamna anului trecut, este o inițiativă globală care oferă o platformă de instrumente pedagogice pentru școli din întreaga lume, răspunzând acestei nevoi de conectare și de împărtășire de bune practici. Obiectivul rețelei este să construiască o taxonomie pentru pedagogia modernă, care să conecteze cercetările științifice (apanaj, în general, al universitarilor) cu practica existentă în cele mai bune școli. În aceasta nouă paradigmă, profesorul devine cercetător al propriilor metode de predare, elaborând studii de impact la aplicarea unor pedagogii moderne.

Avenor College, alături de alte 140 de școli din 40 de țări din întreaga lume, a fost selectată să facă parte din această rețea și invită școlile interesate să contribuie la acest demers global, să se alăture OECD Schools+ Network la următoarea fază a proiectului – cea de implementare a instrumentelor deja dezvoltate în primele două faze.

Mai multe informații despre modul de lucru al rețelei, oportunitățile pe care le crează și rezultatele pe care le urmărește, aflăm de la Dr. Daniela Vasile, Director of Learning la Avenor College, co-leader al grupului ce are ca temă de cercetare Cognitive Engagement (implicarea cognitivă) în cadrul OECD Schools+ Network, care lansează și o invitație pentru celelalte școli, de a se alătura acestui demers la nivel global.

Am avut bucuria să particip recent la Global Community Meeting of the Schools+ Network – cea de a treia ediție, unde, alături de Andreas Schleicher – OCDE Director for Education and Skills, Janette Quinn – COBIS Director of Education and Professional Learning, Camelia Ciurescu – reprezentant al Ministerului Educației din România și alți 80 de colegi – lideri educaționali la nivel global – am avut ocazia să ne conectăm și să lucrăm împreună, în efortul nostru de a crea o punte între cercetările științifice și practică.

MOTIVAȚIA IMPLICĂRII ÎN OECD SCHOOLS+ NETWORK

Pentru noi a fost o onoare să fim selectați de către COBIS să participăm în acest proiect, după obținerea calificativului Outstanding oferit de BSO, în martie 2023, moment la care am primit și recomandarea de a împărtăși bunele practici de la nivelul școlii noastre cu alte școli din România și nu numai.

În lumina acestei recomandări, dar și din dorința intrinsecă de a avea impact asupra mai multor profesori și elevi, am fost bucuroși să putem contribui, prin intermediul acestui proiect, la creșterea calității învățământului la nivel global. 

Mai mult chiar, candidatura noastră a mers mai departe și am fost selectați să conducem grupul de lucru Cognitive engagement/Implicare cognitivă, unul dintre cele 5 grupuri de la nivel rețelei: interacțiunea la clasă, implicarea cognitivă, sprijinul socio-emoțional, calitatea conținuturilor predate, evaluarea formativă și feedback. 

Doar 10 școli din lume au acest privilegiu și, alături de colega mea Dr. Mihaela Stancu – Curriculum Lider Limba Română la Avenor și Roberto Castaldo – profesor la Istituto Statale per l’Istruzione Superiore Europa, co-leaderi ai acestui grup format din  peste 40 de școli, am contribuit la crearea Toolbox of Effective Classroom Practices – obiectivul imediat al OECD Schools+ Network.

Începând din toamna acestui an, când proiectul va intra în faza a 3-a de dezvoltare (după finalizarea Toolkit-ului și lansarea unei platforme digitale), toate școlile interesate de proiect sunt invitate să se implice.

Dacă doriți să vă alăturați acestei inițiative sau pur și simplu să aflați mai multe despre proiect și instrumentele dezvoltate în cadrul lui, vă puteți înscrie AICI. Promitem să revenim către toate școlile interesate cu mai multe informații, prin organizarea unui eveniment dedicat.

CE NE-A RECOMANDAT PENTRU ACEASTĂ NOMINALIZARE

Avenor se poziționează din ce în ce mai vizibil în rândul școlilor britanice ca o școală care încurajează inovația și menține standarde înalte. Profilul Elevului Avenor, creat în 2021, reunește obiective de învățare transferabile. La Avenor predarea se bazează pe învățare conceptuală, dezvoltarea competențelor și clădirea caracterului moral, conectate la realitățile societății. Curricula noastră este bazată pe discipline, care le oferă elevilor o bază solidă, dar scopul învățării este transferul de cunoștințe, lucru care se poate face doar în contexte interdisciplinare, prin programe precum Project Based Learning, STEAM și Learning Outside the Classroom. 

Dar, pentru a pune în practică un program de învățare atât de complex, avem nevoie de profesori calificați și cu standarde înalte. Aceasta realitate a implicat pentru noi, ca școală, crearea unui cadru de evaluare a profesorilor bazat pe competente și un program de pregatire profesională continuă la care profesorii noștri participă anual.

Acestea credem că au fost principalele puncte tari ale aplicației noastre la OECD Schools+ Network și zonele noastre de expertiză, pe marginea cărora ne dorim să facem schimb de idei și bune practici cu școlile din întreaga lume. 

Făcând parte din acest proiect, avem șansa de a fi într-un dialog real cu experți educaționali la nivel global, de a împărtăși din experiența noastră, de a învăța din experiența lor și de a adapta diferite soluții identificate la contextul nostru de învățare. Avem bucuria de a oferi expertiza noastră pentru a clădi o educație mai bună, orientată către viitor.

DESPRE OCDE

OCDE este o organizație internațională care construiește politici mai bune pentru o lume mai prosperă și egalitară. Cu peste 60 de ani de experiență, OCDE lucrează alături de guverne, lideri și cetățeni pentru a aborda provocările sociale, economice și de mediu. De la stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă la îmbunătățirea educației și combaterea evaziunii fiscale, OCDE oferă un forum pentru schimb de idei, date și cele mai bune practici.

 

La Avenor College, una dintre componentele prin care co-creăm cel mai bun viitor pentru elevii noștri este implementarea unui program complex de dezvoltare profesională continuă pentru profesori. Calitatea actului didactic este unul dintre cei mai importanți factori care influențează succesul educațional, dar care are impact și asupra dezvoltării sociale și emoționale a elevilor. La Avenor știm că doar profesori bine pregătiți, care învață continuu, pot forma elevi bine pregătiți pentru orice viitor.

Unii dintre cei mai experimentați profesori de la Avenor s-au perfecționat și au devenit traineri pentru alți profesori,  animați de dorința de a avea o contribuție importantă în afara clasei de elevi, de data aceasta în rândul profesorilor. 

În felul acesta, Avenor își aduce contribuția la creșterea calității învățământului din România, împărtășind cu alți colegi profesori tehnici de predare și evaluare, metode pedagogice inovative sau chiar procedee didactice inițiate și testate de profesorii noștri  la clasă, cu rezultate foarte bune, demonstrate prin rezultate remarcabile. 

Fie că susțin prezentări în cadrul unor webinarii, fie că sunt traineri sau invitați în calitate de vorbitori la diferite conferințe, profesorii Avenor răspund întotdeauna cu entuziasm  inițiativelor care le permit să facă schimb de bune practici cu alți profesori colegi, în încercarea de a contribui la creșterea nivelul de pregătire atât a lor, cât și a celorlalți.

Avenor și Aspire Teachers

Un exemplu de succes este colaborarea dintre Avenor cu Aspire Teachers  în cadrul proiectului #DataMathLab. Aspire Teachers este un ONG care are ca viziune să aducă un profesor excelent în fața fiecărui copil din România,.

Început în 2021, #DataMathLab este un proiect care vine ca răspuns la una dintre cele mai mari probleme ale învățământului din România – analfabetismul matematic, adică incapacitatea elevilor de a rezolva probleme din viața de zi cu zi folosind cunoștințele de la școală. 

”La Avenor am găsit un rezervor foarte bun de expertiză, iar problema numărul 1 cu care ne confruntăm în România este tocmai lipsa de expertiză autentică. Când vorbesc de experți în educație matematică, de exemplu, mă refer la oameni care sunt conectați la cercetarea și practicile internaționale, care sunt într-un continuu proces de învățare și care, de regulă, sunt primii care își înțeleg limita competenței proprii. Oamenii cei mai buni știu că nu există rețete de a preda matematica, totul ține de context și, de regulă, sunt și cei care scot ce e mai bun din ceilalți. 

Așa că parteneriatul a venit natural, pentru că la Aspire Teachers am încercat să cultivăm aceeași creștere continuă în rândul profesorilor, pentru o generație de copii care pot gândi și sunt adaptați la lumea viitorului, nu la școala trecutului. Aici am avut mare noroc să o descopăr pe Dr. Daniela Vasile, care e unul din oamenii noștri de bază în program. Ea aduce o combinație rară de experiență în sisteme educaționale internaționale, flexibilitate în echipă și entuziasm.

Mă bucur că vom avea o echipă de formatori din Avenor în programul #DataMathLab. Prin echipe mixte de profesori din școala voastră cu profesori din școlile publice, la fel de deschiși și dornici de schimbare, dar care cunosc limitele sau nevoile din sistemul public mult mai bine, cred că vom reuși încet și sigur să aducem în sistemul public bunele practici validate la nivel internațional. Și să ajungem la mințile tuturor copiilor, așa cum o merită.

Prin proiectul #DataMathLab ne dorim să ajungem la măcar o treime dintre profesorii români în următorul deceniu, crescând organic echipe de formatori care testează, aplică, îmbunătățesc constant și pot oferi și altora mentorat. La anul ținta e să avem 200 de absolvenți, apoi 300, iar an de an să ne îmbunătățim curricula, să dezvoltăm comunități de practică cu lideri dintre alumnii noștri, să lărgim oferta și să ridicăm standardele de formare continuă pentru profesori pentru ca atunci când aud de „formare” oamenii să nu mai aibă acea reacție de respingere pe care am început să o vedem adesea.

În paralel, măsurăm constant impactul pentru că vrem să dezvoltăm un program excelent, care momentan anticipează schimbările pe care le consider inevitabile: standarde de performanță pentru competențe, o evaluare națională care măsoară competențe reale de gândire, nu doar rezolvarea unor probleme abstracte după șablon, o curriculă mai suplă care lasă profesorilor timp să reia și să aprofundeze conceptele pe care le vor transfera apoi elevii. 

Cel mai important este să atragem în echipă profesorii foarte buni de matematică, care înțeleg că a cultiva înțelegere conceptuală e un proces foarte diferit față de repetarea unor proceduri deconectate de viața reală. Ei sunt cea mai valoroasă resursă și sper ca în următorii ani și profesia să devină mai atractivă și motivantă pentru cei pasionați de această disciplină. Pentru asta, vrem să colaborăm și cu reprezentanții instituțiilor publice care susțin acest demers și înțeleg că dacă lucrăm împreună, avem cu toții de câștigat.” – spune  Măriuca Morariu – Director Executiv Aspire Teachers și inițiatoarea programului #DataMathLab.

Dr. Daniela Vasile este  co-lider (creator și trainer) al acestui program. A adus în echipa Aspire experiența sa națională și internațională, care i-au oferit oportunitatea de a lucra cu profesori din toata lumea și cu diverse curricule.

”După un parcurs de 20 de ani în afara țării, la momentul când m-am întors acasă m-am întrebat: ce aduc eu cu mine și ce pot da mai departe? 

Am găsit o școală că afară, Avenor College, unde profesorii și elevii învață împreună și se dezvoltă împreună. M-am întrebat tot timpul: putem emula această bucurie a învățării și în afara Avenor? 

Această întrebare, împreuna cu dragostea mea pentru matematică, au condus către Aspire, un loc unde ne gândim să arătăm ce este matematica cu adevărat. Unde oare am pierdut frumusețea ei, unde i-am pierdut pe elevi? Am uitat că matematica, în procesul ei de creare, este inductivă, am pierdut procesul exploratoriu și creativ implicat în dezvoltarea teoriilor matematice. Am pierdut conexiunile cu viața reală, dar am pierdut și conexiunile cu viața imaginară a matematicii însăși – jocul de idei. 

Proiectul nostru readuce aceste elemente printr-un model de planificare și predare bazat pe concepte, cu finalul în minte – mă gândesc de la începutul unității de învățare ce vreau eu să știe elevul la sfârșitul ei și cum știu eu ce știe el? Abia după ce aceste lucruri îmi sunt clare, pornesc planificarea. Nu trebuie să uităm că toate competențele se dezvoltă în jurul conceptelor.

Cele mai plăcute momente din program, cele care ne motivează, sunt “aha!”-urile profesorilor cu care lucrăm și sclipirea din ochii lor atunci când vin cu dovezi ale învățării din clasa lor de elevi. Fiecare profesor, în fiecare dimineață, intră în școală cu dorința de a face bine, de a îi învața pe elevi cum știe el mai bine. 

Prin programul nostru, îi ajutăm să știe exact cum să facă asta, iar ei ne spun că funcționează! Un moment de maximă mândrie a fost când o colegă cu experiență de 35 de ani, profesoară foarte bună, ne-a spus că acesta a fost cel mai bun curs la care a participat vreodată, cursul care a ajutat-o cel mai mult.” – spune Daniela Vasile – Director of Learning la Avenor și profesoară de matematică.

Colaborarea cu Aspire Teachers pe acest proiect merge mai departe și Avenor susține în calitate de partener Primul festival de matematică #DataMathLab, care va fi organizat în perioada 6-7 iulie la Colegiul Național Andrei Șaguna din Brașov. Tema evenimentului este – Cum putem motiva elevii să „vadă” matematica dincolo de formule și teme?

Aici sunt așteptați 150 de profesori din învățământul gimnazial și liceal, miza fiind dezvoltarea unei comunități de profesioniști pasionați care vor să transforme modul în care se predă și se învață matematica în România. Înscrierile la festival sunt încă deschise. 

Avenor Entrepreneurship Challenge este un proiect special conceput în cadrul LOTC pentru elevii de clasa a 9-a cu scopul de a duce învățarea în practică. Combinând cunoștințe și abilități dobândite în cadrul orelor de curs, elevii sunt invitați să facă față provocării antreprenoriale de a lansa un produs culinar în cadrul unei prezentări publice, susținute în fața unui juriu, a colegilor, dar și a publicului venit să-i încurajeze.

Victor Bratu – Profesor de Geografie și ICT și organizator al proiectului, ne oferă mai multe detalii despre această competiție care încet-încet se transformă într-o tradiție a elevilor de liceu.

 

Ce este Avenor Entrepreneurship Challenge și cum care este povestea acestui proiect?

Avenor Entrepreneurship Challenge este un proiect care a apărut în 2022 din nevoia de a crea un eveniment interesant pentru elevii de clasa a 9-a ca parte a programului de LOTC.

Eu și Katie Hargreaves – Teacher of Media Studies ne-am gândit la mai multe opțiuni și am creionat mai multe planuri până când am ajuns la acest concept de eveniment care presupune o competiție antreprenorială între elevi.

Anul trecut, în 2023, am organizat prima ediție care a reunit 9 echipe formate din 45 de elevi. Ei au avut următoarea temă –”Creați un produs sănătos și natural pentru micul dejun”, pentru rezolvarea căreia ei au trebuit să dezvolte un produs de la zero. De la cercetarea de piață până la produs, ambalaj, campania de marketing și prezentarea în fața unui juriu, demersul a fost foarte provocator pentru elevii participanți, iar rezultatele au fost peste așteptări.

Care a fost provocarea de anul acesta pentru elevii participanți?

Păstrând conceptul competiției, anul acesta elevii au avut ca provocare să realizeze o gustare sănătoasă, dulce sau sărată, care să bifeze mai multe condiții:

• să aibă un ambalaj adecvat – lucru învățat la Design&Technology și la Arte
• produsul propus să aibă în spate un plan de business – realizat pe baza cunoștințelor acumulate la Business Studies
• prezentarea produsului să includă o campanie de marketing – realizată aplicând noțiunile învățate la Media Studies

STRUCTURA ECHIPELOR

Deoarece nu toți elevii studiază aceleași materii în clasa a 9-a, echipele au fost formate din câte 5 membri, fiecare cu abilitățile și cunoștințele necesare pentru a ocupa una dintre următoarele poziții:

• CEO-ul sau liderul echipei – responsabil de realizarea planului de business
• Bucatarul – responsabil de realizarea produsului propriu-zis
• Graphic Designer-ul – responsabil de realizarea ambalajului, inclusiv de realizarea logo-ului
• Research Analyst-ul – sprijină echipa cercetând piața și identificând preferințele publicului
• Marketing Director – propune planul de marketing

Fiecare echipă a primit suma de 200 de lei, care a reprezentat bugetul total pentru a realiza mostrele (produs și ambalaj). De asemenea, fiecare echipa a primit indicații clare cu privire la ce înseamnă un produs sănătos și care sunt criteriile pe care trebuie să le respecte. 

Câte echipe s-au înscris în concurs și cum a decurs competiția?

Anul acesta am avut 8 echipe care și-au prezentat produsele în fața unui juriu format din: 

• Diana Segarceanu – Director Executiv – care a evaluat planurile de business 

• Raluca Tarcea – Admissions and Communication Manager – care a oferit feedback pentru componentele ambalaj și campania de marketing  
• Valentin Brabete – Profesor de Economie și Business Studies – care a evaluat planurile de afaceri propuse
• Geanina Staicu – Food Blogger Jamila Cuisine – a evaluat produsele realizate de echipe
• Dan Neacșu – Chef Avenor Living – care a evaluat cât de sănătos este produsul propus de fiecare echipă

Invitați speciali în cadrul acestei ediții au fost Cristina Willows – Director Executiv Avenor și Andrei Roșu – Managing Partner Filgud România.

Concurența fost una acerbă iar emoțiile elevilor participanți au fost depășite doar de determinarea lor de a convinge juriul că produsul lor merită să câștige trofeul Avenor Entrepreneurship Challenge. 

CÂȘTIGĂTORII EDIȚIEI DIN 2024

După întrebările primite din partea juriului și după feedback-ul final, emoțiile au atins nivelul maxim când au fost anunțate echipele câștigătoare:

🥇Locul 1 a fost câștigat de produsul ENERBIITZ3 pregătit de echipa formată din Bogdan (9 ∆), Ilinca (9 α), Irina (9 ∆), Ilinca (9 α), Ion (9 ∆).

🥈Locul 2 a fost câștigat de produsul Oatz pregătit de echipa formată din Ioana (9 ∆), Anastasia (9 ∆), Alessia (9 α), Fanni (9 α), Răzvan (9 ∆).

🥉Locul 3 a fost câștigat de produsul Natty Pops pregătit de echipa formată din Ivonne (9 α), Alexandru (9 α), Sonia (9 α), Alexandru (9 ∆), Arianna (9 α).

Sunt foarte mândru de toate echipele participante la competiție. Produsele lor au fost foarte bune, iar prezentările susținute în fața întregii audiențe au depășit așteptările. Nivelul competiției este un semn clar că elevii sunt interesați de antreprenoriat, ceea ce îmi confirmă faptul că în fiecare an acest eveniment va fi așteptat cu entuziasm de elevii noștri de clasa a 9-a.

Ne bucurăm să anunțăm că în luna iunie organizăm a 12-a ediție a Concursul național de pian Friends of the Piano. Evenimentul va avea loc sâmbătă, 8 iunie 2024, și va fi găzduit în sala de festivități a Colegiului Național de Muzică George Enescu din București. Înscrierea se face on-line, până la data de 24 mai, prin completarea formularului de înscriere . Detalii despre concurs se regăsesc în Regulamentul Friends of the Piano.

Pentru mai multe detalii despre ce înseamnă acest concurs, istoria lui și ce înseamnă el pentru participanți, aflăm din interviul de mai jos cu Dana Papadima – Director Educațional la Avenor și gazda din fiecare an acestui eveniment mult așteptat.

 

Deși suntem la ediția a 12-a, primul concurs de pian Friends of the Piano, adresat copiilor care studiază acest nobil instrument, a avut loc acum 14 ani, pandemia răpindu-ne două ediții, timp în care elevii nu au uitat să cânte la pian. 

Inițiativa organizării unui astfel de concurs a aparținut unor profesoare pasionate pe care, trebuie să recunosc, le-am încurajat fățiș. Am făcut pian timp de 10 ani sub îndrumarea unor profesoare „de modă veche” și o spun cu toată onestitatea, între miile de note solfegiate și repetate, între orele de teorie muzicală, între galele la care participau părinții noștri drept spectatori, câștigul cel mai important pe care mi l-a adus studiul pianului a fost apropierea de muzica clasică, înțelegerea dinamicii concertelor, sonatelor, sonatinelor etc. Pentru asta sunt recunoscătoare mamei mele care m-a împins către pian și datorită căreia mi s-a deschis o lume complexă, tulburătoare până la extaz.

Concursul Friends of the Piano, deschis elevilor de la școli private, publice, internaționale, exact asta își dorește: să împrietenească elevii care nu studiază pianul ca profesioniști la școli de muzică cu lumea clapelor, a partiturilor și, în cele din urmă cu lumea muzicii. Lumea clapelor albe și negre nu e legată neapărat de trecut, de clasic, de demodat. Ea se împacă la fel de bine cu sonoritățile pop sau jazz sau cu alte preocupări contemporane: școală, jocuri video, social media. Nu sunt entități incompatibile, dar dau existenței noastre dimensiuni și sensuri complexe. 

Un concurs de tipul ăsta este conceput după profilul organizatorilor, Avenor College. Copiii sunt încurajați, aplaudați, lăudați. Învață an cu an să-și intre în pielea celui care pășește pe scenă, își adună emoțiile (teribile), respectă actul muzical propriu și pe cel al competitorilor. Totul este important și viu aici: îmbăcămintea de scenă, reverența adresată publicului, obișnuirea cu pianul de concert, altul decât pianul electronic sau pianina de acasă. Învățăm să ne controlăm emoțiile, să comunicăm muzical expresiv, să ascultăm recomandările întotdeauna serioase ale juriului, să ne bucurăm decent de premii, să acceptăm elegant eventualele eșecuri. 

Am gândit acest concurs destul de diferit față de majoritatea competițiilor care se întâmplă în domeniu, unde toți copiii primesc premii, diplome, în așa fel încât concurenții cu adevărat muncitori și talentați se estompează într-o mare de uniformitate. Chiar dacă toți elevii participanți sunt încurajați onest și cald, în final juriul decide cu profesionalism și fără parti-pris-uri care dintre zecile de interpreți merită cu adevărat să fie pe podium. E o lecție de muzică, de curaj, într-o zonă în care etica și valorile morale sunt pe primul loc.

Pentru mine, concursul nostru Friends of the Piano are o istorie de 14 ani. La 14 ani un adolescent primește o carte de identitate, semn că a pășit în sfera maturității și maturizării. Friends of the Piano organizat de Avenor College este de anul acesta un adolescent cu o carte de identitate autentică. 

Cea mai mare provocare pentru programele de vară este cum pot fi ele cu adevărat o opțiune pentru copiii cu vârsta între 10 și 14 ani, care abia așteaptă vacanța de vară?

Andrei Dăscălescu, profesor de Science și coordonator educațional al programului de Școală de Vară dedicat gimnaziului a acceptat această provocare și, alături de echipa de profesori implicată în program, îi invită pe elevii de gimnaziu să se alăture unei experiențe de învățare inedite. Având ca opțiune un program flexibil și variat, fiecare participant are posibilitatea să găsească propria cale către rezolvarea misterului captivant care îi așteaptă la finalizarea programului.  

Mai multe detalii despre program aflăm din interviu cu Andrei Dăscălescu și de pe pagina Școlii de Vară.

Cum a fost gândit programul de vară astfel încât să fie o opțiune relevantă pentru copii cu vârsta între 10 și 14 ani?

Alături de colegii mei implicați în proiect, am conceput programul școlii de vară pentru a oferi participanților flexibilitate și opțiuni, în funcție de interesele individuale. 

Dacă până acum elevii aveau de ales între două opțiuni, STEAM sau Expressive Arts, noutatea acestui an este introducerea unui program personalizabil pentru toți participanții. Copiii își vor putea alege activitățile preferate dintr-o listă propusă de profesorii implicați în Școala de Vară –  Music Mystery, Exploring Detective Stories, Forensics Science, Cryptography, Public Speaking and Debate, Insight Investigators, Enigma Explorers, Creative writing, Reverse Engineering (disponibil doar în săptămâna 1).

Astfel, ei au posibilitatea să aleagă 5 din cele 8 domenii disponibile, pe care le vor parcurge apoi pe parcursul întregului program. 

Varietatea este elementul nostru central, deoarece oferim activități pentru pasionații de științe, muzică, povestiri sau matematică, pentru a enumera doar câteva dintre ele. Ești interesat de științe, dar te-ar interesa să încerci și activitățile de storytelling? Poți alege acest lucru fără probleme.

Care este tema programului din acest an și cum se reflectă ea în activitățile zilnice?

Activitățile de anul acesta sunt reunite sub tema „Detective Mystery” și au ca obiectiv provocarea participanților de a rezolva un mister captivant. Fiecare activitate din program este adaptată la această temă, oferind experiențe specifice care îi vor ajuta pe copii să devină adevărați detectivi. De exemplu, activitățile de științe vor fi modelate sub forma unui club de Forensic Science, unde vor fi realizate experimente ce implică luarea de amprente, prelevarea de probe sau analiza firelor de păr. 

Scopul final al programului este ca participanții să devină experți în domeniile alese și să colaboreze în echipă pentru a dezlega misterul. Și, evident, să se simtă bine pe parcursul acestui proces.

Detaliile exacte ale acestui mister vor fi păstrate surpriză pentru a menține suspansul pe parcursul programului.

Care sunt punctele culminante ale programului?

După fiecare activitate, copiii vor primi un indiciu esențial pe care îl vor utiliza la finalul zilei. Apoi, alături de colegii lor, vor încerca să rezolve misterul pas cu pas. La finalul săptămânii, ei vor descoperi întreaga poveste și vor afla dacă au reușit să rezolve cazul sau nu. 

Fiecare zi va avea o nouă provocare care le va testa participanților atât cunoștințele acumulate pe timpul zile, dar și capacitatea de a lucra în echipă. Premiul? Un avantaj care poate decide cine rezolvă cazul și cine nu. 

Ne dorim ca elevii participanți să se bucure cu adevărat de această experiență, pe care să o perceapă ca pe o variantă bună de petrecere a primelor săptămâni de vacanță de vară. Știm că vacanța este mult așteptată și tocmai de aceea programul pe care îl propunem este gândit ca o provocare, ca un joc, ca o activitate de echipă, și nu ca niște lecții. În cazul Școlii de Vară, mai mult decât oricând, învățarea este experiențială, orientată pe joc, descoperire și mister.

Școala de Vară Avenor este un program anual de educație non-formală, deschis copiilor din comunitate, dar și din afara ei. Aici, învățarea prin descoperire și joacă, excursiile și activitățile în natură sunt gândite astfel încât să le aducă celor mai mici participanți, cu vârsta între 2 și 6 ani, multă bucurie, entuziasm și amintiri de neuitat.

Mai multe detalii despre avantajele participării la programul de vară dedicat copiilor de grădiniță aflăm de la Dora Crețu – Nursery Summer School Coordinator.

PRINCIPIILE PROGRAMULUI

Cum a fost gândit programul de vară?

Programul de Școală de Vară dedicat copiilor de grădiniță, cu vârsta între 2 și 6 ani, se desfășoară în perioada 1 – 26 iulie în sediul Avenor de la Cașin, spațiu care se va transforma pe durata verii astfel încât să răspundă cât mai bine și mai variat celor două teme principale ale Școlii de Vară –   ”The Artist in Nature”, respectiv ”The Nature Detectives”. 

Conținutul educațional pe care l-am pregătit alături de echipa dedicată de profesori din grădiniță este centrat cu precădere pe activități în aer liber, petreceri tematice, jocuri de mișcare, excursii etc, obiectivul fiind acela de a le oferi copiilor ocazii pentru a explora, de a se distra și de a lega noi prietenii.

 

Care sunt principalele avantaje pe care le oferă copiilor participarea la Școala de Vară?

Un punct forte al programului nostru de vară constă în desfășurarea tuturor activităților în limba engleză, o ocazie foarte bună pentru copii să exerseze și să deprindă noi abilități în ceea ce privește interacțiunea cu cei din jur într-o limbă străină. 

Privind în urmă, pot spune că este uimitor modul în care copiii reușesc să se facă înțeleși și să relaționeze, adaptându-se cu ușurință la un mediu nou!

În plus, pentru copiii care urmează să înceapă din toamnă grădinița la Avenor, Școala de Vară le oferă o ocazie unică de integrare și de adaptare pentru începutul anului școlar, fiind o perioadă foarte bună  pentru a ne descoperi unii pe ceilalți. 

Care sunt cele mai așteptate activități de la Școala de Vară?

Cele mai așteptate activități în Școala de Vară sunt, de obicei, cele care oferă copiilor oportunități de explorare și aventură și printre acestea se numără excursiile și vizitele tematice. Fie că este vorba de o excursie în parc sau de o vizită la fermă, copiii sunt mereu pregătiți de o nouă aventură și au multe de povestit și arătat atunci când se întorc.

O alta activitate care aduce multe bucurii și voie bună, este Water Fun Day. Piscinele pline, pistoalele de stropit și baloanele umplute cu apă fac deliciul copiilor care nu se mai lasă duși de la bălăceală. 

Bineînțeles că și petrecerile tematice precum ‘Holi Party’ sau ‘ Art Party’ prezintă un mare interes pentru copii pentru le că încurajează curiozitatea și spiritul de explorare.

PRIORITĂȚILE NOASTRE

Gândindu-te la program în ansamblu, care sunt pentru tine, în calitate de coordonator educațional, cele mai importante aspecte?

Gândindu-mă la desfășurarea programului nostru din Școala de Vară, atât în calitate de coordonator educațional, cât și ca profesor la grupă, principalele obiective pe care le urmărim atunci când construim programul de Școală de Vară sunt: 

• Bucurie și entuziasm, incluzând aici crearea unei atmosfere în care copiii să se simtă motivați și încântați să participe la activități educative și distractive. 
• Conexiunea cu natura, urmărim valorizarea timpului petrecut în natură, prin activități precum grădinăritul sau aventurile în aer liber.
• Promovarea învățării prin joacă și experiențe practice, astfel încât copiii să se distreze și să învețe în același timp.
• Crearea unor amintiri de neuitat pentru copii, în care ei să se simtă apreciați, încurajați și împliniți prin participarea la activități memorabile și distractive.

Ca o concluzie, pot spune că Școala de Vară reprezintă bucurie, râsete, oportunități, cunoaștere, învățare. Este locul unde “we don’t prepare the path for the children, we prepare the children for the path!”.

Dr. Elizabeth Hidson, Senior Lecturer in International Initial Teacher Training, a vizitat Avenor în aprilie și a împărtășit cu noi o parte dintre constatările sale referitoare la cele mai bune practici în formarea cadrelor didactice din întreaga lume. La Avenor, ea a fost impresionată de programul ‘Profesori pentru Profesori’ și de complexitatea Teachers Capabilities Framework – un instrument creat pentru a ghida fiecare profesor în propriul său proces de dezvoltare profesională.

 

Ați putea să împărtășiți cu noi puțin din experiența dumneavoastră? Cu siguranță este fascinant să călătoriți în întreaga lume și să fiți la curent cu cele mai eficiente inovații din școli.

Am fost în domeniul educației timp de aproximativ 25 de ani. Prima parte a carierei mele a fost în școli, ocupând poziții de leadership sau cu responsabilități în zona de dezvoltare a curriculumului, dar sunt dintotdeauna o persoană care întreabă de ce? De ce facem asta?

Și chiar și acum 25 de ani obișnuiam să chestionez de ce trebuie să fac un anumit lucru. Ca profesionist responsabil de proiectarea curriculumului, de calitatea învățământului și de conducerea școlii, am simțit întotdeauna că motivele acțiunilor mele trebuie să fie foarte solide.

Activitatea mea de zi cu zi constă în formarea cadrelor didactice la nivel internațional. În plus, sunt cercetător și membru al programului Research and Knowledge Exchange Fellow. University of Sunderland mi-a acordat finanțare pentru a cerceta și a descoperi practici interesante și inovatoare, care pot avea cu adevărat impact în educație.

Am credința că școlile și profesorii au capacitatea de a-și identifica domeniile de dezvoltare prin evaluare, prin acțiune, prin practică bazată pe dovezi, preluând tot ce știu că este mai bun din studiile de specialitate și raportându-se la context, care este o componentă foarte importantă.

Pedagogia, teoria și calitatea – atribute ale programului ‘Profesori pentru Profesori’

Unul dintre lucrurile pe care le-am remarcat la Avenor este programul ‘Profesori pentru Profesori’, care este de talia programelor de formare inițială a cadrelor didactice prezente la nivel internațional, fiind foarte bine gândit, pedagogia, teoria și calitatea regăsindu-se în structura lui.

Ce am apreciat foarte mult la acest program este că oferă profesorilor debutanți o experiență de doi ani la un nivel calitativ foarte ridicat. Cred cu adevărat că profesorii participanți în program sunt foarte norocoși!

Este un lucru obișnuit ca profesorii să participe la programe de formare, cu program întreg (full-time), cu sau fără a fi remunerați în acest timp. Aici încerc eu să intervin și să creez parteneriate între școli și universitate, astfel încât profesorii să beneficieze de ambele componente. Dacă își doresc să devină profesori internaționali, este nevoie ca ei să dobândească o înțelegere a acestui mediu și a cerințelor care variază de la un loc la altul.

Ce altceva, în afară de programul ‘Profesori pentru Profesori’, ți-a atras atenția în vizita la Avenor?

Am analizat Teacher’s Capability Framework și mi s-a părut foarte interesant. Are în vedere profesorii debutanți dar și pe cei cu experiență, și apoi, gândindu-ne la impact, în ecosistemul școlii ai lucruri care se întâmplă la nivel individual, la nivel de departament, la nivel de școală și chiar și dincolo de școală. Așadar, lucrurile sunt structurate foarte logic.

Un alt aspect interesant legat de Teacher’s Capability Framework este că de fiecare dată când am investigat un aspect, sau m-am gândit la o situație și am adăugat noi idei, a funcționat. Nu am putut găsi nimic care să nu funcționeze. Totul are sens și e conectat. Am urmărit și faptul că aveți în vedere dezvoltarea pe verticală la un nivel la care să determine dezvoltarea la nivel individual. Obiectivul este să devii din ce în ce mai bun la nivel individual, la nivel de echipă, de departament, de școală și dincolo de ea.

Putem face multe lucruri bune la clasă, dar uneori există o limită în ceea ce privește schimbul de idei. Așadar, următorul nivel este cel în care vorbești și împărtășești cu proprii colegi, cu alte echipe, cu departamentele și chiar cu întreaga școală. Lucrurile pot merge și mai departe, ca de exemplu în proiectul OECD, schimbul de bune practici cu școli din întreaga lume pentru a consolida astfel un cadru internațional robust, fiind un proiect foarte interesant.

În educație investim în viitor 

Cred că părinții care au acces pentru copiii lor la școli care investesc mult în dezvoltarea profesorilor sunt foarte norocoși, deși uneori este foarte greu să le explici cât de valoroasă este această abordare. Ei au diferite moduri de a privi educația.

Poate că acum 20 de ani a fost un profesor care ți-a spus ceva și acum îți dai seama – Doamne, acel profesor a avut încredere în mine. Cred că despre asta este vorba în educație.

Cred că cel mai minunat lucru în educația orientată la nivel internațional este că nu mai acționezi doar ca un individ, ci ca parte a unei comunități, a unei societăți la care poți să contribui. Cred că cercetătorii și uneori profesorii tind să spună că pur și simplu așa stau lucrurile, și că acesta este modul corect de a acționa. Dar, eu cred că cel mai important este să punem întrebări și să ne implicăm.

Mai cred că sunteți foarte norocoși că faceți parte dintr-o comunitate unde toată lumea încearcă, testează și se gândește de două ori înainte de a acționa. Contează foarte mult pentru că te face să te gândești că același lucru se întâmplă cu profesorii. Mediile de lucru în care profesorii prosperă sunt cele în care există implicare și în care comunicarea este foarte strânsă.

Am pierdut șirul câtor școli le-am vizitat de-a lungul anilor, poate sute și sute de școli. Cred însă că cel mai bun test este ca atunci când intri într-o școală să-ți pui întrebarea: aș lucra aici? Mi-ar plăcea să învețe aici copiii mei?

În domeniul educației, învățarea continuă și căutarea de practici inovatoare și metodologii eficiente de predare și învățare reprezintă un proces continuu. Școlile nu sunt doar locuri unde se învață, ci sunt adevărate rețele care colaborează și experimentează în căutarea celor mai bune soluții pentru educația elevilor. 

Deoarece credem cu tărie în această abordare, în septembrie 2023 Avenor a candidat pentru un loc în OECD Schools+ Network, o inițiativă globală care oferă o platformă de învățare pentru școli din întreaga lume. Învățarea în cadrul rețelei se face prin schimb de bune practici, dar și prin construirea de modele de succes care să fie ulterior aplicate în designul proceselor de învățare din școli.

Astfel, școala noastră, alături de alte 140 de școli din 40 de țări din întreaga lume, care au fost selectate pentru a face parte din rețea, este implicată acum în crearea unui Toolbox of Effective Classroom Practices (Kit de practici eficiente la clasă). Mai mult decât atât, suntem una din cele 10 școli selectate să conducă unul din cele 5 proiecte ale inițiativei OECD Schools+ Network.

Cum se lucrează pentru atingerea acestui obiectiv, ce avem de învățat din proiect și cum ducem mai departe, la nivel intern, experiența din cadrul acestui proiect aflăm de la Dr. Mihaela Stancu – Curriculum Lider Limba Română și co-leader alături de Dr. Daniela Vasile pentru grupul ce are ca temă de cercetare Cognitive Engagement.

 

Care a fost motivația Avenor de a se implica în acest proiect?

Cu câțiva ani în urmă, ne-am stabilit ca obiectiv la nivelul întregii școli să îi stimulăm și să îi ambiționam pe elevi continuu, provocându-i să gândească și să găsească soluții  –  ”challenge for all our students”. Pentru ca elevii să fie stimulați, este necesar să fie implicați cognitiv pe parcursul procesului lor de învățare. Chiar dacă am înregistrat progrese în această direcție (măsurate prin chestionare și prin rezultatele obținute la examene), încă lipsesc instrumentele care să ne ajute să obținem acest lucru la nivel practic, în clasă, în orice moment. 

Făcând parte din acest proiect, avem șansa de a fi într-un dialog real cu alte școli din întreaga lume, de a împărtăși din experiența noastră, de a învăța din experiența lor și de a adapta diferite soluții identificate la contextul nostru de învățare. 

În final, scopul tuturor participanților este acela de a crește implicarea cognitivă a elevilor.

Cum funcționează rețeaua?

Rețeaua numără 140 de școli din întreaga lume care lucrează în beneficiul a aproximativ 118.000 de elevi. Pentru a facilita relaționarea în cadrul rețelei s-au format 6 grupuri de lucru, fiecare școală având posibilitatea să facă parte din unul dintre ele, în funcție de expertiza pe care o are pe subiect și să colaboreze pe parcursul anului cu celelate 5. 

Cele 6 grupuri de lucru sunt: Classroom interaction; Cognitive engagement; Formative assessment and feedback; Quality of subject matter; Social-emotional support; Transversal group on pedagogy in less resourced contexts. 

Avenor face parte din grupul 2 de lucru – Cognitive Engagement – pe care îl și coordonăm, cu ajutorul Dr. Daniela Vasile – Director of Learning. Alături de Daniela și de mine în proiect mai sunt implicate alte patru colege:  Mihaela Ancuța – Mathematics Curriculum Leader, Mari Nicolae – Academic Learning Lead Primary, Cristina Bumboiu – English Curriculum Leader și Tania Răduță – Acting Head of Nursery.

Lucrul la nivel de grup se realizează în sesiuni on-line, cu obiective specifice pe care ne propunem să le realizăm de la o întâlnire la alta.

Aceste întâlniri ne permit să intrăm în dialog și să schimbăm idei cu profesori din întreaga lume, co-creând astfel soluții pentru provocările noastre comune. Iar faptul că fiecare aduce perspective și experiențe unice la masă face ca întregul demers să fie foarte util pentru toți participanții.

Care au fost până acum cele mai interesante lecții învățate în cadrul proiectului?

Poate unul dintre cele mai interesante aspecte pe care le-am descoperit este acela că nu există diferențe când vine vorba despre provocările cu care ne confruntăm și că interesele noastre sunt comune – profesorii din întreaga lume își doresc să știe cum îi putem implica cognitiv pe elevii noștri în procesul de învățare.

De asemenea, o altă provocare comună este aceea că, la un moment dat, cu toții trebuie să răspundem întrebărilor elevilor.

De aici a rezultat o întrebare la care am încercat să-i găsim răspunsul în cadrul grupului nostru de lucru – Cum pot profesorii la clasă să creeze contexte de învățare cu sens și conexiuni cu lumea reală?

În încercarea noastră de a găsi un răspuns, soluțiile venite din partea colegilor de grup au reprezentat pentru mine unele dintre cele mai importante lecții învățate:

• utilizarea în predare de exemple variate din lumea reală;
• provocarea elevilor de a-și pune întrebări despre ce este cu adevărat relevant și de ce unele idei contează;
• introducerea de teme de interes pentru elevi,care îi implică activ în conversație. Exemple de astfel de teme pot fi: sărăcia, genul, rasismul, diversitatea, social media, drepturile animalelor;
• încurajarea elevilor să învețe unii de la alții – fiecare venind din contexte specifice, cu propria lui experiență de viață;
• adoptarea unui model de lucru colaborativ școală – familie;
• încurajarea elevilor să se implice în comunitățile lor, să fie preocupați de probleme locale și globale.

Privind în viitor, care sunt așteptările de la acest proiect?

Noi, echipa Avenor suntem foarte entuziasmați de acest proiect și de tot ce presupune el și așteptăm cu interes să vedem cum se conturează acel Toolbox of Effective Classroom Practices, pe care sperăm să ajungem să îl folosim în activitatea noastră la clasă.

Dintr-o perspectivă mai largă, rețeaua OECD Schools+ este mai mult decât o simplă inițiativă educațională,  este o dovadă a puterii colaborării și a viziunii comune în transformare experiențelor de învățare. Iar prin participarea lor activă, profesorii din întreaga lume oferă un exemplu în ceea ce privește spiritul inovației și angajamentul pentru excelență. 

Școala de Vară Avenor este un program complex de educație non-formală în limba engleză care are ca punct central experiența pe care o oferă copilului. 

Construit în fiecare an cu multă creativitate și pasiune de echipe dedicate de profesori, programul își propune să le ofere copiilor cu vârste de la 2 la 14 ani variante reale de a petrece în mod educativ și distractiv, alături de prieteni, primele săptămâni din vacanța de vară.

În oferta Avenor de anul acesta se regăsesc 3 programe distincte de vară, cu abordări și conținuturi specifice fiecărui segment de vârstă pe care îl adresează (2-6 ani, 6-10 ani și 10 – 14 ani). 

Detalii despre fiecare program se regăsesc pe pagina Școlii de Vară Avenor.

Într-o serie de 3 interviuri, ne propunem să aflăm de la coordonatorii educaționali ai programelor de vară care sunt noutățile ediției din acest an. Vă invităm să citiți primul interviu, cu  Andreea Dumitrescu, Coordonator Educațional al Școlii de Vară pentru școala primară. 

 

CELE MAI AȘTEPTATE ACTIVITĂȚI

Andreea, care sunt cele mai așteptate activități incluse în programul de anul acesta?

Copiii de la școala primară sunt întotdeauna foarte entuziasmați de programul de vară căci le oferă ocazia să se implice într-o varietate de activități distractive alături de prietenii lor sau de alți copii de aceeași vârstă. Pe timp de vară, școala nu mai este școală, iar ce se întâmplă în campus seamănă mai mult cu o tabără de aventură. Iar acesta este un aspect foarte important deoarece în primele săptămâni de vacanță chiar vrei să vrei să te bucuri de vară.

Anul acesta, tradiționala distracție cu apă rămâne în topul preferințelor copiilor, secondată îndeaproape de petrecerea în pijamale pe care ne dorim să o organizăm pentru toți participanții. Excursiile la Destiny Park și Cernica vor fi cu siguranță și ele în lista activităților preferate.

PRINCIPIILE PROGRAMULUI

Cum a fost gândit programul de vară?

În fiecare an, când începem planificarea Școlii de Vară avem în minte următoarele obiective. Pe de o parte, ne dorim să le oferim copiilor o experiență memorabilă și captivantă. Pe de altă parte, ne dorim ca ei să petreacă două săptămâni în care activitățile distractive să se combine cu cele educative.

Anul trecut, de exemplu, proiectele noastre au fost legate de natură și le-au permis copiilor să descopere culturi noi și lucruri uimitoare din întreaga lume. Combinate cu activități practice, un escape room,  sarcini interactive și multe jocuri, sarcinile de învățare au fost percepute ca activități distractive.

Anul acesta ne dorim să continuăm această abordare și să integrăm într-o manieră jucăușă învățarea pe bază de proiecte (Project Based Learning) cu activități artistice precum muzică, dans, drama, pictură și sculptură – natura rămânând tema centrală a programului.

PRIORITĂȚILE NOASTRE

Gândindu-te la program în ansamblu, care sunt pentru tine, în calitate de coordonator educațional, cele mai importante aspecte?

Sunt trei aspecte pe care le urmăresc cu prioritate atunci când vine vorba despre Școala de Vară.

Pe primul loc este experiența copilului, care îmi doresc să fie una pozitivă, care să îi ofere un echilibru bun între educație și distracție și la final să rămână cu amintiri prețioase, care să îi rămână peste ani.

În al doilea rând mă gândesc la echipa de profesori care stă în spatele programului. Cumva, în fiecare an sunt uimită de devotamentul și de creativitatea lor, de planificarea cu atenție a fiecărui detaliu și mai ales de dorința lor de a inova, de a propune activități noi și relevante pentru copii. Apreciez foarte mult întreaga echipă, fără sprijinul căreia proiectul nu ar fi ceea ce este astăzi.

Și, nu în ultimul rând, mă gândesc la experiența părinților. Menținerea unei comunicări deschise și prompte cu părinții este pentru mine o prioritate iar când primesc un feedback ca cel de mai jos, știu că programul și-a atins obiectivele.

CE SPUN PĂRINȚII

”Am înscris-o pe Ana la Summer School ca să cunoască puțin școala, înainte cu două luni de clasa Pregătitoare. 

În prima zi, am lăsat-o plângând și toată ziua m-am gândit că, poate, trebuia să mai am răbdare. 

Nu știa pe nimeni, nici dintre copii, nici profesorii, locul îi era total nou. Când am mers după ea, era foarte bine și mi-a spus că îi place mult! S-a împrietenit ușor, i-au plăcut toți profesorii cu care a interacționat, a avut grijă în zilele următoare ca nu cumva să întârzie ca să nu piardă ceva din program. La sfârșitul fiecărei zile, îmi povestea cu entuziasm ce activități a făcut (și chiar au fost multe și variate, muzică, desen, sport, engleză sau water games) sau ce a văzut în excursii. 

La final, noi, părinții, am fost invitați la o expoziție cu lucrările copiilor și am fost foarte impresionați de ce au realizat în două săptămâni. 

În ultima zi, s-a lăsat iar cu lacrimi, de dată această de tristețe, pentru că Summer School a durat doar două săptămâni… 

Pentru noi, a fost foarte important că am luat-o pe Ana fericită, la sfârșitul fiecărei zilei. Și cred cel mai bine pentru ea este că abia așteaptă să înceapă școală, că să meargă iar la Avenor.”