Una dintre cele 7 trăsături de bază care alcătuiesc profilul absolventului Avenor College este aceea de a fi Future Ready – pregătit de viitor. În 2020, când școlile s-au închis, tranziția bruscă înspre învățare online a cerut din partea profesorilor, a conducerii școlii, a elevilor și a părinților să se adapteze rapid la o situație nouă, necunoscută și incertă. E ușor, odată ce te obișnuiești cu ceva, să ai senzația că ai terminat, că greul e în urmă și că gata, te-ai adaptat. Realitatea este că noua relație pe care o avem cu tehnologia în învățare este încă nouă și cere încă adaptare continuă. Iar unul dintre skill-urile cele mai importante pe care le putem antrena în contextul acestei relații care încă evoluează este cum ne raportăm la conținutul pe care îl consumăm online. Este o lecție pe care încercăm să o predăm elevilor noștri și ca orice lecție, este una pe care e important să o modelăm și noi, ca adulți, profesori și părinți.
CE LE SPUNEM ELEVILOR
În primul rând, îmbrățișăm tehnologia ca pe un lucru bun și folositor și îi încurajăm pe elevii noștri să folosească tehnologie în clasă – numai prin familiaritate putem deprinde adevărată fluență digitală. Folosim proiectele de grup ca pe oportunități de a discuta despre ce înseamnă fact checking și cum poți să verifici sursele unei informații.
- Citează sursele
Elevii învață că trebuie să atașeze link-uri către sursa informației furnizate în orice prezentare. Dacă ai găsit informația pe un site care nu își citează sursele, cu siguranță va trebui să treci la pasul doi și că cauți surse adiționale.
- Câte surse confirmă ceea ce ai găsit?
Elevii învață că înainte de a crede o informație, este important să verifici dacă există și alte surse care o confirmă sau dacă există surse care o infirmă. Pentru asta îi încurajăm pe elevi să folosească un motor de căutare și să încerce să scroll-eze și dincolo de primele rezultate, sau chiar pagini – primele surse sunt de obicei cele mai accesate și cum informația falsă se diseminează adesea mai rapid decât o știre adevărată, este important să te uiți și la surse mai puțin accesate. Dar…
- Care este calitatea surselor care susține informația?
Trebuie și să înveți să decodezi posibile semnale de alarmă cu privire la calitatea sursei. Aici lucrurile devin puțin mai dificile și vârsta și experiența cititorului devin mai importante. Un prim semnal de alarmă ar fi dacă sursa identificată folosește limbaj corect – articolul este corect gramatical, dă dovadă de profesionalism sau are greșeli de ortografie evidente?
- Cum mă face să mă simt?
O întrebare pe care ar trebui să învățăm să ne-o punem și noi, adulții, dar și copiii, chiar de la o vârstă fragedă, este “Ce emoție îmi provoacă acest titlu / articol / informație”. Dar o întrebare și mai bună este cât de intensă este emoția pe care mi-o provoacă acest titlu / articol. În spatele oricărei surse care provoacă o emoție foarte puternică se află cel mai probabil un interes ca cititorul să share acea informație mai departe.
Frica, furia și revolta se răspândesc repede în mediul online. Discursul anti-vaccinare din ultimii ani este un exemplu clasic de monetizare a fricii și a furiei audienței. Teoriile conspirației apelează intens la sentimentul de revoltă al audiențelor, pe care le încurajează să se simtă înșelate, păcălite, folosite de către o categorie de oameni care urmăresc să profite de pe urma lor. Dacă o informație provoacă un sentiment foarte puternic de revoltă, nu înseamnă neapărat că este falsă, dar cu siguranță înseamnă că merită investigată, urmărind pașii de mai sus.
Toate aceste emoții – curiozitatea, frica, furia și revolta sunt emoții active, care produc o nevoie mare de acțiune, ne încurajează să facem ceva – ca de exemplu, să dăm click, să dăm share.
Ce este important să înțelegem este că și sursele ‘oficiale’ sau ‘de încredere’ de știri folosesc adesea același mecanisme, tocmai pentru că ele sunt foarte eficiente. Motiv pentru care o educație mai riguroasă de Media Studies este vitală.
- Cu ce scop e creat produsul pe care îl consum?
La Avenor College, începând cu clasa a 9-a, elevii își pot alege să studieze Media Studies, un curs dedicat analizei de produse media, cu accent puternic pe medii digitale.
“La Media studiem în detaliu mai multe tipuri de media, inclusiv știri, media online și social media, advertising și marketing. Analizăm cine crează produsul – reclama, știrea, pagina de social media – și cu ce scop. Creația unui produs media este un produs de selecție și de omitere. O știre online nu reflectă realitatea situației, ci mai degrabă o versiune construită a acestei realități. Iar elevii la media învață să recunoască în ce fel media își manipulează audiențele pentru a atinge obiectivele producătorilor și ale companiilor care le dețin. În acest fel îi învățăm pe elevi să recunoască dezinformarea, bias-urile și fake news, un set de skill-uri absolut esențiale în societatea noastră digitală,” spune Katie Hargreaves, profesoară britanică de Media Studies la Avenor College.
Când studiază ziare, elevii de liceu studiază în paralel două produse – un cotidian britanic cu orientare politică de stânga și un tabloid britanic cu orientare politică de dreapta. Elevii analizează în ce fel orientarea politică a conducerii companiei care deține ziarul influențează limbajul folosit în articole. Influența nu se limitează la limbaj, se extinde și asupra selecției de fotografii, a culorilor folosite și chiar a fontului. Fiecare element al unui produs media comunică un înțeles către audiență, cu scopul de a le atrage atenția și de a se asigura că cititorii revin la sursa lor principală de informație.
În vreme ce cursul de Media Studies este destul de avansat, el oferă o lecție importantă pe care o putem aplica atât în discuțiile cu copiii noștri cât și în felul în care noi consumăm produse media, o lecție despre…
- Importanța toleranței față de opinii diferite de ale mele
Se vorbește mult în zilele noastre despre felul în care algoritmii motoarelor de căutare crează bule ideologice – despre cum conținutul sugerat este conținut cu care suntem deja de acord. La fel cum studenții de la Media privesc două produse diferite pentru a înțelege ce au comun, putem să îi încurajăm pe elevii și copiii noștri să caute mereu opinii diferite de a lor. Poate părea contra-intuitiv să căutăm în mod intenționat opinii diferite de ale noastre, însă aceasta este de departe cea mai puternică unealtă în combaterea fake news. Dezvoltarea toleranței față de opinii diferite de ale noastre ne face imuni la monetizarea emoțiilor negative pe care mizează dezinformarea.
- Să o luăm pas cu pas…
Din tot ce am scris mai sus reiese că o persoană fluentă digital este o persoană foarte ocupată. Pentru această persoană, simpla lectură a unui articol de știri presupune cel puțin trei joburi – researcher, cea care caută alte surse; fact checker, cea care verifică validitatea surselor; analist și evaluator, cea care analizează limbajul sursei și, cu o înțelegere avansată asupra intereselor politice și de business din spatele ei, realizează o analiză a conținutului. Niciuna dintre aceste slujbe nu e ușoară și cred că trebuie să recunoaștem că și pentru noi, adulții, îndeplinirea tuturor acestor roluri poate deveni obositoare. Cel mai important, mai ales în lucrul cu copiii, este să le amintim să o ia pas cu pas. Iar primul pas este să devenim conștienți de efectul pe care media o are asupra noastră. Certitudinile și adevărul sunt dificil de obținut în zilele noastre, însă deprinderea de a consuma conștient conținut este cu siguranță unul dintre cele mai valoroase skill-uri ale unei persoane cu adevărat Future Ready.
Smaranda Nicolau, Profesor de Drama și Media Studies la Avenor College, a realizat pentru Spotmedia acest material informativ în care povestește ce îi învățăm pe elevii noștri despre consumul media și mai ales despre fake-news. Materialul integral poate fi citit AICI.
