Deși le desparte o diferență de vârstă de doi ani, pe Maria (clasa a 8-a) și Ilinca (clasa a 10-)le unește pasiunea comună pentru ecologie și mediul înconjurător. Vă invităm să aflați din interviul următor povestea acțiunii de plantare de copaci pe care au planificat-o în cel mai mic detaliu și cum s-au reorganizat după ce evenimentul a fost anulat în ultimul moment.
Avenor College: Care a fost ideea de la care a pornit proiectul vostru?
Ilinca: Prin proiectul meu de bursă mi-am dorit să ajut comunitatea Avenor să devină mai “verde”.
Maria: Ne-am dorit să atragem atenția asupra unei probleme importante la nivel global, și anume tăierile în masă de copaci. Acest subiect m-a interesat încă din clasele primare, motiv pentru care am profitat de oportunitatea adusă de bursă pentru a putea include comunitatea Avenor în interesele mele.
A.C.: Ce ați făcut până în prezent pentru acest proiect și unde sunteți acum?
Ilinca: În primul semestru al anului, am reușit să organizăm până la ultimul detaliu un eveniment de reîmpădurire – Avenor Reforestation.
Maria: Proiectul a fost discutat și elaborat, ulterior prezentat fiecărei clase de la Pregătitoare până la a 12-a, iar nivelul înscrierilor a fost peste așteptările noastre – 120 de persoane. Acesta era gata să se întâmple, dar, din păcate, a fost anulat de partenerul cu care lucram, Romsilva. În prezent, am început discuțiile cu coordonatorul nostru pentru organizarea unui alt eveniment Avenor Reforestation, varianta de primăvară.
A.C.: Care sunt etapele viitoare?
Ilinca: Etapele următoare constau în discuțiile cu diferite ONG-uri cu care ne putem asocia și organiza următoarea ediție a Avenor Reforestation. De-abia așteptăm să anunțăm comunitatea, atunci când vom avea mai multe detalii stabilite.
Maria: De asemenea, urmează să ne înscriem la concursul Eco Film Awards organizat de COBIS, unde vom prezenta într-un scurt filmuleț modul în care am integrat sustenabilitatea în comunitatea noastră prin proiectul Avenor Reforestation.
A.C.: Ce vi s-a părut cel mai dificil la acest proiect?
Ilinca: Cred că cea mai dificilă parte din acest proiect a fost atunci când a trebuit să formulăm chestionarul de înscriere. Deși pare un lucru mic, personal nu aveam multă experiență cu acest tip de documente. Care era ordinea întrebărilor? Trebuie să cerem adresa de e-mail a participanților? Cum atașez o hartă în chestionar? Toate acestea au fost lucruri mici, dar care m-au învățat deprinderi pe care le folosesc des și care mă ajută și în alte proiecte.
Maria: Cea mai solicitanta parte a acestui proiect a fost să reușim să includem fiecare membru din comunitate, indiferent de vârstă. Acest lucru a necesitat multă muncă, deoarece a trebuit să adaptăm informațiile prezentate de la copii de 6 ani până la adulți. Cu toate acestea, copii au reacționat cu mult entuziasm, ceea ce ne-a încurajat în această călătorie.
A.C.: Ce v-a surprins?
Ilinca: În toamnă, când am organizat proiectul de împădurire, cu toții ne doream să strângem cât mai mulți oameni, și să avem un impact cât mai mare, dar cred că nimeni nu se aștepta să avem peste 120 de înscrieri. Țin minte că ne doream să strângem ceva mai mult de 50, numărul de participanți la ediția precedentă a evenimentului.
Maria: Un lucru neașteptat a fost interesul copiilor de primar și capacitatea lor de a înțelege, încă de la o vârstă fragedă, importanța copacilor. Acest lucru ne-a ajutat să continuăm și-a asigurat un succes.
A.C.: Ce ați descoperit despre voi ca echipă lucrând la acest proiect?
Ilinca: Datorită faptului că am fost o echipă, am avut oportunitatea de a ne împărți sarcinile, ceea ce ne-a ajutat să lucrăm mai repede și să ne verificăm una alteia micile greșeli. Am avut idei mai multe, dar, cel mai important, am avut un impact mai mare – am prezentat proiectul tuturor claselor de la școala (de la pregătitoare la a 12-a).
Maria: Un avantaj al diferenței de vârstă dintre mine și Ilinca a fost impactul extins pe care l-am avut asupra colegilor noștri. Ea, fiind la liceu, a știut cum să comunice mai bine cu cei de vârsta ei, iar eu m-am descurcat cu cei de vârsta mea, de gimnaziu.
A.C.: Care sunt principalele beneficii aduse de proiectul vostru comunității Avenor?
Ilinca: Cred că Avenor Reforestation a dat șansa fiecărei persoane din comunitate să vină să ajute, ne-a dat șansa de a socializa și de a învăța lucruri noi – cum se plantează copacii, de exemplu. Un alt beneficiu al proiectului a fost acela că am atras atenția întregii comunități, chiar dacă nu toți au putut participa la eveniment. Eu și Maria am mers la toate clasele și am făcut o prezentare, urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri, în care am vorbit despre rata de defrișare din România și din lume, precum și despre beneficiile pădurilor.
Maria: Consider că Avenor Reforestation a atras atenția tuturor elevilor și a stârnit interesul comunității pentru o cauză importantă. De asemenea, căutarea de informații despre tăierile în masă de copacii m-a scos din „bula” în care trăiam, trezindu-mă la realitate.