În vacanța de toamnă, am invitat întreaga comunitate Avenor să ni se alăture într-un tur virtual al României, adunând kilometri reali împreună la Avenor Holiday Run. Miss Adriana, profesor de sport și unul dintre promotorii evenimentului, povestește cum a fost pentru ea această experiență, cum a depășit probleme tehnice și limite fizice.

Fiecare zi este o provocare, în care trebuie să depășim orice necunoscută, inclusiv ore de educație fizică online într-un an pandemic memorabil, cu materiale didactice de acasă: 

  • Șosete, foi, linguri, pungi, greutăți. 
  • Filmulețe create de mine, cu mine ca actor principal, timid, dar hotărât. 
  • Prezentări PDF, Google Slides și alte formulare Google pentru self evaluation sau feedback/ sugestii, adaptate pentru fiecare clasă: dans aerobic, prezentări cu jocurile preferate „Among Us” și găsirea “impostorului”, cu provocări „câte genuflexiuni poți face în 15 secunde, cu jocul copilăriei mele, „piatră, foarfecă, hârtie”, și „beat the teacher”, opțiuni de exercitii “would you rather…”. 
  • Alte obiecte poziționate „strategic” în cameră, pentru dezvoltarea vitezei de deplasare și de reacție, monitorizarea progresului și luarea pulsului, filmulețe despre mușchi și scheletul uman, atât pentru cei mici cât și pentru „cunoscători”. 
  • Și ar mai fi de spus… dar copiii știu la ce anume mă refer….  „Miss, azi de ce avem nevoie?”; „Miss, am rupt lingura!”; “Miss, pot să beau din „greutate?” 

Fiecare zi poate fi memorabilă când acceptăm să ne depășim limitele, să ieșim din zona de confort prin atingerea obiectivelor, cu ajutorul voinței, perseverenței, unui scop bine definit și echilibrului din viața noastră. Dar să nu exagerăm. Îmi doresc să fac o săritură în echer depărtat cu întoarcere de 360° și revenire pe ambele picioare! Eu abia sar pe ambele picioare la orice reușită a elevilor mei. Și …cum bine ar răspunde ai mei copii: „Pe bune, Miss… hai să fim serioși!”

Am acceptat provocarea Avenor Holiday Run motivată de obiectivul adaptat vremurilor pe care le trăim: 5043 de kilometri parcurși în pas alergător sau de mers rapid de cât mai mulți membri din comunitatea Avenor, în aproximativ o săptămână. Ne-am propus să străbatem cu gândul România, oraș cu oraș, iar cu pasul, fiecare pe unde poate, adunând astfel împreună cât mai mulți kilometri. Scopul nostru a fost să-i motivăm pe toți membrii comunității – elevi, părinți, profesori – să facă cât mai multă mișcare în vacanța de toamnă.

Mi-am propus să alerg cel puțin 50 de km. După ce am început alergarea însă, mă întrebam: „În ce te-ai băgat, Adriana?!”

I-am avut ca sursă de inspirație pe colegii mei din echipa Avenor, pe Diana Segărceanu alături de care am alergat, pe Andrei Roșu, Oana, Alex și Ema Fotino – familie de alergători – și, bineînțeles, pe elevii mei cărora vreau mereu să le demonstrez că atunci când îți dorești ceva cu adevărat, trebuie să încerci înainte să spui: „Nu pot!”

Am început sportul de performanță la vârsta de 9 ani, alergarea fiind deja o rutină pentru mine – înainte de antrenament, alergam câte o tură de lac în Herăstrău. Așa că, la Avenor Holiday Run mi-am propus să alerg cel puțin 50 de km. După ce am început alergarea însă, mă întrebam: „În ce te-ai băgat, Adriana?!” 

Sâmbătă, prima zi a competiției online, am fost ocupată cu diverse și mi-am propus ca duminică să fie prima zi de alergare. M-am tot gândit unde să alerg pe timp de COVID-19 purtând masca în timpul alergării? Îmi doream să alerg în natură și să nu mă opresc la semafor. 

Duminică am ales să alerg 2 km în preajma casei. Am reușit, m-am simțit bine, totul a decurs cum mi-am propus, însă când am verificat aplicația de tracking sportiv pe care o foloseam pentru a-mi înregistra sesiunile, alergarea nu se salvase … din motive tehnice. Dar nu am renunțat așa ușor și, like in the good old days, luni am ales să alerg în jurul lacului Herăstrău. M-am bucurat de vremea frumoasă, lacul m-a motivat să îmi continui alergarea, cu amintirile mele și muzică în căști. 

După această alergare de 5,7 km în jurul lacului Herăstrău, am simțit însă o ușoară durere în piciorul drept, mai exact, pe locul unei fisuri mai vechi de metatarsian 5. Marți, abia puteam merge și mi-am propus să fac o pauză, pentru că miercuri urma să mă întâlnesc cu câțiva colegi pentru o alergare în frumoasa pădure Băneasa, un loc ideal pentru mișcare în vremuri de pandemie. 

Miercuri m-am simțit mai bine și bineînțeles că am refuzat să stau pe „banca de rezerve”, așa că am alergat pe pingea. Rezultatul a fost unul excelent, surprinzător și pentru mine: 5,63 de km, cu solicitarea mușchilor gambei. Vă las să ghiciți ce am făcut joi… Da, febră musculară! Abia mergeam.

N-a fost „cursa” perfectă, dar am acceptat provocarea și n-am renunțat, am găsit o modalitate de a-mi depăși limitele și de a rămâne în competiție.

Vineri am realizat că îmi pot monitoriza pașii și astfel, la orice deplasare până la magazin, chiar și în magazin. Până și soțul a confirmat că am fost la magazin când a văzut foaia mea de parcurs, cu zig-zag, diagonale… clar doar eu puteam să am așa un traseu.  Zilnic, rezultatele pe care le aflam de la copii și colegi mă motivau. 

Când am ajuns la final, am fost dezamăgită că nu am reușit să alerg așa cum mi-am propus, dar fericită că am reușit să adun în total 39,22 km, cu tot cu accidentare. N-a fost „cursa” perfectă, dar am acceptat provocarea și n-am renunțat, am găsit o modalitate de a-mi depăși limitele și de a rămâne în competiție. Pentru că, nu doar la Avenor Holiday Run ci și în viața noastră de zi cu zi în pandemie, fiecare pas contează. Așa cum le spun și elevilor mei, cel mai important este să facem mișcare în fiecare zi, atât în orele de sport, cât și în timpul liber, să fim creativi chiar dacă stăm mai mult în casă. Moms, please share your kitchen tools!

Iar acum că provocarea Holiday Run s-a încheiat, trebuie să verific lungimea unei ture de lac în Herăstrău. Mi-a lăsat impresia că s-a mai mărit de acum câțiva ani, de când făceam sport de performanță!